”Am citit azi o frază de fix 100 de cuvinte,” zice o persoană la atelierul de ficțiune.
”Nu cred că am citit o frază așa lungă până acum. Trimite-mi și mie o poză, de curiozitate,” îi cer participantei.
”Sigur. E o autoare populară pe distopii. Când ajungi ca ea, nimănui nu-i pasă că uiți să pui punct într-un paragraf.”
That was actually a very good point she made.
Acum 2 ani am citit autobiografia lui Stephen King și-mi amintesc că ceva similar spunea și el:
Când nimeni nu știe cine ești, în cel mai bun caz te trezești cu un text respins și o explicație de ce e respins. În cel mai rău caz, nu se uită peste el și e respins din start pentru că nimeni nu știe cine ești.
Când ajungi să fii cunoscut, e de ajuns să scrii un manuscris și se bat editurile să-l câștige.
I know it sucks. Știu că pare nedrept. Dar se întâmplă.
Inclusiv când am început în copy și încercam să vin cu inițiative și propuneri pentru clienți, multe din ele erau ignorate că eram la început.
O parte din clienți se băgau peste texte să le modifice, scoțând părți importante.
Cel cu mai multă experiență avea dreptate, chiar dacă unele decizii și gândirea din spate erau… nu o să le insult, dar îți dau exemple și te las pe tine să completezi cu expresia potrivită:
”Închide tot pe promovare că plouă afară.” (so far, this is my favorite)
”Lasă că pagina de înscriere la webinar merge pe laptop. Nu contează că nu merge pe telefon.”
”Începem webinarul cu vânzare directă, că așa face X-ulescu.”
”Băgăm artificuri pe pagină ca să facă BOOM. Cui pasă că textul abia se poate citi?”
”Scrie și tu ca X-ulescu, vreau să promitem vacanțe scumpe, chiar dacă nici eu nu-mi permit asta.”
Astăzi lucrurile stau diferit.
Clienții sunt mai predispuși să asculte ce sfaturi le dau și cu ce idei vin.
Sunt mai confortabili să predea partea de scris, fără să stea cu griji sau să aibă nevoia să verifice fiecare virgulă.
Și relația cu clienții e mult mai bună, că ai cu cine lucra.
Primul an n-a fost așa. Deja din anul 2 lucrurile au devenit mai bune și foarte rar au apărut probleme similare cu cele din primul.
So hang in there. Primul an nu ține pentru totdeauna dacă faci ce ține de tine să exersezi, să capeți experiență și să testezi mai multe nișe, până găsești ce-ți place.
E anul în care înveți cel mai mult din greșeli.
De acolo lucrurile se îmbunătățesc.
Și acum, în mod normal, ar urma link-ul de consultanță, dar softul meu de email marketing și-a propus astăzi să-mi fie antagonist.
Și să-mi dea eroare când introduc link-ul, blocându-se fereastra 😅
Asta e șasea încercare să trimit emailul de azi până să-mi dau seama de ce nu vrea să-l trimită :))
Așa că astăzi nu va fi niciun link. Dar dacă vrei să te programezi, o poți face din alte emailuri.
Ne auzim mâine,
Elena Petriuc
P.S. HA, ȘAH MAT, SOFTULE! Tot m-am descurcat să-l programez cu tot cu eroarea ta!