Aseară am reluat serialul Supernatural de la primul sezon și încă din episodul pilot mi-am amintit de ce mi-a plăcut așa mult.
Povestea e foarte faină, personajele memorabile, sunt fel de fel de creaturi supranaturale, umor și muzică bună.
În primul episod este o fază cu personajele principale, doi frați Sam și Dean, plecați în căutarea tatălui lor, unde Sam zice:
”Când i-am spus tatei că mi-e frică de creatura din dulapul meu, mi-a dat un revolver!”
”Și ce trebuia să facă?” întreabă Dean.
”Aveam 9 ani! Trebuia să-mi spună că n-ar trebui să-mi fie frică de întuneric!”
Well… să spunem că tatăl lor nu merită premiul pentru cel mai bun părinte din lume, dar asta era ”normalitatea” pentru ei.
La fel cum e și pe unele proiecte de copy.
Nici n-ați semnat bine contractul, nici n-ai toate informațiile necesare, abia ai reținut numele site-ului, dar deja îți pasează un revolver și se așteaptă să împuști texte la foc automat în secunda următoare.
Nu funcționează chiar așa 😅
Mai ales dacă e vorba de o nișă despre care copywriterul n-are cine știe ce informații.
Sau chiar dacă are ceva cunoștințe de bază, tot ia timp până se obișnuiește cu stilul de scris dorit pe proiect.
De asta ajută să stabilești din start o perioadă de acomodare, strict pentru research.
Am avut proiecte în care clientul voia texte din prima zi. De ieri dacă se putea. Și era stresant, din start se începea cu stângul colaborarea.
În schimb, am avut proiecte cu 1-2 săptămâni de acomodare pentru research. Începeam light ca să fie direcția corectă și apoi creșteam ritmul.
Până acum, varianta a doua mi s-a părut mai bună pentru ambele părți:
Copywriterul are timp să se acomodeze și să înțeleagă ce vrea clientul, iar antreprenorul stabilește niște lucruri din start, ca apoi să nu fie nevoit să intervină pe texte.
Dacă ai nevoie de ajutor sub formă de consultanță pe partea de copy sau sugestii de îmbunătățit o pagină de vânzare, mă găsești aici:
https://361va7hc15p.typeform.com/consultanta
Elena Petriuc