Aseară am făcut un mic inventar prin lucruri, ca să dau deoparte ce nu mai folosesc. Și să le vând, sau să le donez pe ceva platformă recomandată de o prietenă.
”Te ocupi tu de asta?” i-am zis lui Constantin. ”Și verifică dacă ai și tu chestii pe care vrei să le dai.”
Mai târziu…
”De o oră le-am postat și o grămadă au încercat să negocieze prețul la jumătate,” mi-a spus Constantin. ”Deja l-am scăzut eu la jumătate pentru toate și multe sunt aproape noi!”
”Da… vezi că acolo sunt mulți care negociază.”
”Nu mă interesează, refuz direct și aștept alții care plătesc întreg. Nu mă grăbesc.”
Fair point.
Poate dacă voiam să scăpăm de ele de pe azi pe mâine, orice cumpărător era ok. Dar când nu arde nimic, mai bine mai aștepți puțin pentru cineva dispus să plătească.
Ceea ce-i valabil și când iei clienți pe copy,
Dacă ai rămas fără niciun client, iar economiile sunt cam mici, accepți și proiecte mai slab plătite. Sau când focusul e să capeți experiență și să-ți faci un portofoliu.
Asta e o fază normală, prin care trece orice freelancer. N-ar trebui să dureze o veșnicie.
La mine a durat aproape 1 an, însă diferă de la caz la caz: dacă mai ai un job pe lângă, rate la bancă etc.
Dar când ai niște economii în spate, deja lucrezi cu clienți ok și veniturile sunt relativ stabile, te simți mai încrezător să spui nu pentru unele proiecte.
Sau pur și simplu să refuzi să scazi din preț.
Nu te panichezi că n-o să mai vină alte ocazii.
Din contră, lași loc special pentru un proiect cu care rezonezi mai mult, poate mai challenging, mai bine plătit sau care te pasionează.
Dacă ai nevoie de ajutor sub formă de consultanță pe partea de copy sau sugestii de îmbunătățit o pagină de vânzare, mă găsești aici:
https://361va7hc15p.typeform.com/consultanta
Elena Petriuc