OMG, cât e ceasul? mi-am zis, parcă trezită din transă.
Eram la laptop. Știam că m-am pus să lucrez la un proiect pe la 8 dimineața, pentru că aveam niște idei faine și nu voiam să le pierd. Dar faptul că am amorțit în scaunul de la birou îmi spunea că am stat ceva timp acolo fără să mă ridic.
Așa că am verificat ceasul de la laptop și am făcut ochii mari.
10:34
Nici nu am auzit când s-a terminat mașina de spălat, ca să scot rufele.
Nici nu am simțit ceasul de la mână vibrând cu reminderele din oră în oră, care aveau rolul să-mi reamintească să mă mai ridic de la birou și să fac puțină mișcare.
Nu am scris nici newsletterul de astăzi. Încă.
Am uitat și de gustarea de dinainte de sală.
Iar cana mea cu cafea era rece și pe 3 sferturi plină – abia m-am atins de ea. De obicei, era gata la ora asta.
Am fost așa captivată de ceea ce lucram încât nu am simțit cele 2 ore și jumătate. Parcă au zburat.
Însă aceste momente îmi confirmă cât de mult îmi place munca mea.
Cât de mult mă pasionează să scriu și cât de prinsă pot să fiu cu un task – mai ales dacă găsesc niște idei care mă entuziasmează și niște piese rock de pus pe fundal, pentru atmosferă.
Zilele ca acestea, chiar dacă lunea cică e cea îngrozitoare zi din săptămână, mă fac recunoscătoare că am ales să fiu freelancer, mi-am dat silința să învăț copy, am trecut peste diferite obstacole și clienți horror…
Iar acum am niște proiecte care mă fac să-mi iubesc munca și să o simt uneori ca pe o joacă.
Dacă ai nevoie de ajutor pe partea de copy, email marketing sau sugestii de îmbunătățit o pagină de vânzare, vezi aici mai multe detalii despre consultanța personalizată, sub formă scrisă:
https://forms.gle/1yoMiatP9xMX8KyY6
Elena