Prin decembrie, într-o miercuri, o antreprenoare a venit la mine cu o problemă tehnică.
Problemă tehnică pe care a încercat să o rezolve din iulie până atunci… și nu a reușit.
Ca să găsesc o variantă cât mai ok pentru ea, am făcut research și i-am prezentat o opțiune prin care rezolvam ce avea nevoie de 3-4 zile.
A fost de acord.
Așa că i-am transmis că mă voi ocupa săptămâna următoare.
Joia și vinerea ce au urmat au fost horror… și horror e puțin spus.
Îmi dădea mesaje peste mesaje insistând să mă ocup cât mai curând.
Mă lua anxietatea doar când mă uitam la ecranul telefonului și observam cum curgea numărul de notificări.
M-a sunat de mai multe ori, iar apoi îmi reproșa prin mesaj că nu răspundeam la telefon…
Îhhhh, și acum mă iau fiorii când îmi amintesc.
A fost una dintre puținele situații în care nu mai aveam mult și-mi pierdeam răbdarea cu un antreprenor.
Mai ales că a stat din iulie până în decembrie să rezolve problema… ce ardea așa tare dacă mai aștepta o săptămână? 😅
Așa că am inspirat adânc, am așteptat să mă calmez și i-am comunicat:
„Dacă dorești, pot mă ocup acum și în weekend de ce am stabilit, dar va exista o taxă de urgență și vom dubla prețul.”
Brusc notificările s-au calmat.
Telefoanele s-au oprit din sunat.
O zi întreagă niciun semn.
Apoi, spre final de seară, mi-a comunicat că va căuta altă variantă cu altcineva.
Unii pot spune că am pierdut o vânzare și ar fi trebuit să o ajut pe loc, ca s-o păstrez drept clientă. Poate să negociez cu ea.
Dar, personal, nu pot să exprim în cuvinte cât de fericită sunt că a plecat.
Decât să am un client care nu e în stare să înțeleagă niște limite de bun simț și un deadline rezonabil, mai bine pierd niște bani.
Și găsesc alte proiecte de unde îi pot recupera.
Dacă ai nevoie de ajutor sub formă de consultanță pe partea de copy, email marketing sau sugestii de îmbunătățit o pagină de vânzare, mă găsești aici:
https://forms.gle/1yoMiatP9xMX8KyY6
Elena