Sâmbătă am fost la nunta unei prietene apropiate, unde m-a rugat să o ajut conducând oamenii la masă.
Ca un fel de hostess.
Așa că am luat lista cu invitați, mi-am notat ordinea meselor și am așteptat la intrare, citind numele persoanelor ca să mă familiarizez cu ele.
„Bunica?!” am citit cu voce tare, sperând să fie și numele ei pe undeva în rubrici, dar nu era. M-am îndreptat spre mire, care tocmai termina de discutat cu fratele lui. „Hey, cine e bunica?”
„E bunica mea, de ce?” a răspuns ridicând din sprâncene, ca și cum era surprins că nu știam asta.
„Știi că nu așa o cheamă, nu? Nu văd niciun nume aici, cum îmi dau seama că e ea?”
Dar înainte să-mi răspundă, a venit un val de invitați și a trebuit să plece ca să-i întâmpine. Iar eu m-am pus la intrare, zâmbind spre cei proaspăt sosiți.
După ce o doamnă a luat un pahar de șampanie și a ciocnit cu mirii, s-a apropiat de mine.
„Bună seara, îmi puteți spune numele, vă rog?” am întrebat-o.
„Cartaș Ioana.”
Am scanat lista de invitați și am găsit rapid numele de familie… dar nicio Ioana.
„Hmmmm… Ați venit împreună cu Cartaș Nuța? Doar pe ea o am pe listă.”
Doamna a negat din cap, iar muzica pe fundal răsuna așa tare încât nu eram sigură că m-a auzit.
A început bine seara…, mi-am zis în mintea mea, uitându-mă după mireasă, care acum s-a eliberat, și i-am făcut semn să vină o secundă.
„Nu o găsesc pe Ioana pe listă, este doar Nuța,” i-am strigat în ureche ca să acopăr zgomotul.
„Da, ea e Nuța, e la masa 6.”
„Nu puteai să treci Ioana pe listă? Că n-am de unde să-ți cunosc rudele după diminutive!”
„Ah, da… noi îi zicem Nuța și am lăsat așa… N-am luat în calcul asta, scuzeeee,” a făcut ochii mari, strângând din buze, probabil acum realizând greșeala.
„Zi-mi măcar că la restul ai pus numele complet…” am început să zic, dar scanând rapid lista cu peste 100 de nume am observat că mulți aveau fel de fel de diminutive. 😅
„O să te descurci, nu?” m-a întrebat mireasa, forțând un zâmbet ușor crispat.
Long story short, m-am descurcat.
A fost un challenge să ghicesc de la ce prenume vin diminutivele din listă, dar oamenii au ajuns la mesele potrivite.
(sau cel puțin nu s-a plâns nimeni 🤷)
Dar greșeala asta mi-a amintit cât de ușor e să folosim cuvinte și termeni pe care noi îi cunoaștem, apoi să le transmitem celor din jur cu toată încrederea… ca să descoperim că ei nu înțeleg la ce te referi.
Am pățit asta de mai multe ori pe proiecte.
Participam în call-uri și cei ce lucrau de mai mult timp pe proiect foloseau diferite prescurtări ce nu știam de la ce vin. Și, în loc să fiu atentă la discuție, încercam să descifrez ce înseamnă.
Și tot același lucru se poate întâmpla când faci copy pentru clienți.
Te apuci de un text, folosești niște cuvinte/prescurtări care ție ți se par clare, basic, dar n-ai luat în calcul că acel avatar s-ar putea să nu le știe.
Iar asta e cu 2 tăișuri:
1. Dacă te adresezi unui avatar cu puține cunoștințe în domeniu, el nu o să înțeleagă.
De exemplu, pentru cineva ce nu știe copywriting, nu prea poți folosi termeni precum AIDA, PAS, lead, email tip broadcast fără să le explici.
Ar ajuta să adaugi o scurtă definiție prima dată când le menționezi.
2. Dacă te adresezi cuiva ce cunoaște aceste lucruri, va simți că vorbești pe limba sa și că textul e pentru el.
Iar dacă acesta e scopul, super. Ai scăpat de explicat.
Însă cele 2 direcții trebuie luate în calcul din start. Nu după ce publici textul, ca apoi să realizezi că oamenii sunt confuzi.
Dacă ai nevoie de ajutor sub formă de consultanță pe partea de copy, email marketing sau sugestii de îmbunătățit o pagină de vânzare, mă găsești aici:
https://361va7hc15p.typeform.com/consultanta
Elena Petriuc