Cu vreo 6 luni înainte de licență, profesoara cu care am ales să lucrez ne-a chemat la facultate să semnăm niște acte.
Încă din anul 3, de la primul laborator, m-am înțeles perfect cu ea.
Era materia mea preferată și iubeam modul în care reușea să explice niște lucruri, astfel încât să pară totul no-brainer.
Dar ceva s-a întâmplat în ultimul an.
Așteptându-mi rândul, vorbeam cu niște colege care au remarcat că profesoara a devenit mai acidă. Eu una n-am băgat de seama vreo schimbare, deși așteptam răspunsul ei la emailul cu licența de vreo 2 luni.
După ce am intrat în cabinetul ei și am semnat niște hârțoage, am întrebat-o dacă a primit emailul meu. Poate nu l-am trimis la adresa bună.
”Da, l-am primit.”
”Când ați putea să vă uitați peste ea?”
”Nu știu încă. E în interesul tău ca eu să mă uit peste licență. Ar trebui să-mi reamintești mai des să fac asta.”
Răspunsul ei m-a lăsat fără cuvinte, nu mă așteptam la asta. Eu știam că e responsabilitatea coordonatorului să verifice, nu că trebuie să insist să se uite peste licență.
Doar am confirmat din cap și n-am mai zis nimic până când a scăpat altă bombă:
”Acum, voiam să te mai întreb ceva. Ce planuri ai după facultate?”
Nici întrebarea ei n-a transformat situația în mai bine. N-a fost prea fericită de vestea că n-am de gând să practic în domeniu 😅
În schimb, am urmat sfatul ei 100%.
Dacă era în interesul meu ca ea să se uite peste licență, aveam de gând să mă asigur că o va face.
Așa că mi-am setat în calendar ca în fiecare zi, de luni până vineri, la 9:00 dimineața, să-i trimit un reminder să se uite peste lucrare :))
Am ținut-o așa mai bine de două săptămâni până când mi-a răspuns că va face asta și revine cu răspuns.
Moral of the story:
Dacă un lucru ține de mine, fac tot posibilul să se întâmple. Când profesoara respectivă mi-a zis să îi amintesc mai des de licență… i-am bombardat zilnic căsuța de email.
Asta e valabil și în lucrul cu clienții. Dacă ceva ține de mine, iau în serios asta, îmi dau silința și mă asigur că se îndeplinește.
În schimb, dacă un client ar da un răspuns similar ca profesoara de licență, zicând că e în interesul meu ca el să facă anumite responsabilități, aș răspunde că „nu-i adevărat”.
Nu eu m-am dus către client, ca să fie în interesul meu.
El a venit că avea nevoie de ajutor și depinde tot de el cât de implicat este ca să-l primească și să beneficieze din colaborare.
Dacă ai nevoie de ajutor sub formă de consultanță pe partea de copy sau sugestii de îmbunătățit o pagină de vânzare, mă găsești aici:
https://361va7hc15p.typeform.com/consultanta
Elena Petriuc