Ultimele 4 săptămâni au fost foarte pline pe partea de lucru cu clienții.
După ce s-a încheiat un proiect pe care lucram full time, au venit pe val altele 4. Unele din nișe noi, altele din nișe în care am mai lucrat.
Uitându-mă la câte chestii am reușit să fac în ultima lună, să iau proiecte noi, să lucrez pe cele deja luate și să-mi termin prima carte de ficțiune, abia acum am realizat că sunt 14 luni de când scriu zilnic.
14 luni fără nicio zi ratată.
Inițial am început pe LinkedIn, ulterior m-am mutat pe email. Plus copy pentru clienți, printre care unii trimiteau 1-2 emailuri pe zi.
Prima lună în care am început să fac asta… damn, a fost mult mai greu decât credeam. Pentru că îmi lua și câteva ore să scriu un text de 300-500 de cuvinte.
Deși îmi plăcea să scriu și făceam asta pentru clienți, să scriu pentru mine parcă a fost complet altceva. Parcă era total alt skill, nu scris 😅
Și câte texte au rămas salvate într-un folder draft, că mi se păreau foarte proaste și nu mai voiam să le continui.
A doua lună, lucrurile au devenit mai ușoare. Bearable mai degrabă, nu neapărat ușoare. La fel și a treia lună. Treptat devenea parte din rutină.
Astăzi nici nu trebuie să ”get pumped up” ca să scriu. Nici nu e nevoie să-l trec ca task zilnic. Mă pun la tastatură și scriu înainte de orice altceva.
Mi-am dat seama cât de mult am evoluat pe partea asta lucrând la o pagină de vânzare pentru un client.
Înainte îmi lua minim o săptămână să fac asta și chiar să fiu mulțumită de rezultat. Să am încredere să-l dau mai departe.
Ultimul sales page făcut mi-a luat 3-4 ore + niște fine tunes ici colo. L-am dat la client, a fost mulțumit (quote din mesaje pe whapp: ”chiar e pe stilul nostru și apreciez că ai vrut să respecți asta”) și acum o implementează.
Nu vreau să se înțeleagă că un copywriter ar trebui să scrie la foc automat, că nu e adevărat.
Nu mergi la un copywriter și-i spui ”show me what you can, scrie pe loc un text”, cum mai pățesc comedianții.
Sunt zile în care abia scoți câteva cuvinte pe pagină și te străduiești să ai un punct de plecare. Sunt zile în care mâinile îți zboară pe tastatură.
Acum după 14 luni, îmi dau seama că să scriu zilnic a fost unul dintre cele mai utile obiceiuri, care m-au ajutat să devin un copywriter și un storyteller mai bun.
Mi-e mult mai ușor să scriu. Și să iasă din prima un text care să se încadreze în ce-mi doresc eu (și clientul dacă e copy pt el).
Și ca să-ți faci o idee de cum arată primul mtext scris pentru mine, îți las link-ul mai jos cu prima mea postare pe LI de pe 2 ianuarie 2023.
Textul e ok. A fost un început decent.
Problema? Mi-a luat mai bine de 2 ore să-l scriu, deși nu pare :))
Acum în 2 ore pot să scriu ceva mult mai bun. Dar atât s-a putut atunci. A fost startul.
Și probabil peste încă un an de scris zilnic, și textul de astăzi va părea decent în comparație cu ce aș putea scrie atunci. Who knows.
That’s it for today, see ya tomorrow 😀
Elena Petriuc